Ce este economia circulară

Ce este economia circulară?

Circularitatea este un nou mod de a proiecta, produce și consum. Economia circulară este un model economic care este restaurativ și regenerativ prin concepție. Economia circulară provine din conștientizarea faptului că Pământul este un sistem finit, constrâns de limitele planetare. În ultimă instanță, în natură, conceptul de deșeu nu există – totul se transformă într-o resursă care poate fi utilizată.Economia circulară urmărește să mențină materialele, componentele și produsele în uz cât mai mult timp posibil. În ceea ce privește circularitatea, obiectivul principal este proiectarea sistemelor de consum și de producție pentru a crea și a păstra valoarea.Circularitatea urmărește să optimizeze fiecare aspect al ciclului de viață al unui produs, de la extragerea materiilor prime la fabricare și prima utilizare, precum și multiplele utilizări ulterioare, prin reproiectarea produselor, noi modele de afaceri și tehnologii și procese noi.În prezent, este recunoscut pe scară largă faptul că agenda economiei circulare (EC) este în mod fundamental interconectată cu agenda „zero emisii de dioxid de carbon”. Europa s-a angajat să accelereze tranziția către o economie circulară, principiile circulare fiind în centrul Strategiei industriale a UE și al Acordului verde al UE.

Economie circulară

Trecerea la o economie în care valoarea încorporată în materiale, componente și produse este păstrată prin strategii de prelungire a duratei de viață a resurselor.

Beneficiile economiei circulare

Modelele de afaceri circulare oferă o valoare tangibilă din punct de vedere macroeconomic, de mediu, social și de afaceri

Principiile circulare urmăresc să recupereze și să păstreze valoarea încorporată în materiale, componente și produse. Punerea în aplicare a strategiilor și modelelor de afaceri circulare inovatoare – care mențin materialele, componentele și produsele în uz în economie – creează beneficii macroeconomice, de mediu, sociale și de afaceri semnificative. În 2015, Fundația Ellen MacArthur a estimat că punerea în aplicare a circularității ar permite Europei să își crească productivitatea resurselor cu până la 3 % pe an, ceea ce, până în 2030, ar reprezenta o oportunitate anuală de 1800 de miliarde de euro.Mai recent, în Planul de Acțiune privind Economia Circulară (PAEC 2.0), Comisia Europeană a subliniat că punerea în aplicare a principiilor economiei circulare va crește PIB-ul UE cu încă 0,5 % până în 2030, creând în același timp 700 000 de noi locuri de muncă.

MACROECONOMIE

Economia circulară este un nou model economic care permite decuplarea PIB-ului de resurse. Printre principalele beneficii macroeconomice se numără:

  • Creștere economică și economisirea costurilor cu resursele
  • Oportunități semnificative de creare și păstrare a locurilor de muncă
  • Oportunități de inovare
MEDIU

Circularitatea este un instrument-cheie de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și face parte integrantă din agenda mai largă a sustenabilității. Principalele beneficii de mediu includ:

  • Decarbonizarea / reducerea emisiilor de carbon
  • Reducerea consumului în cadrul legăturii dintre resurse
  • Contribuie la îndeplinirea mai multor obiective de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD)
SOCIAL

Extinderea circularității poate contribui la abordarea deficitului de competențe de pe piața muncii și a șomajului regional. Principalele beneficii sociale includ:

  • Potențial semnificativ de creare și păstrare a locurilor de muncă
  • Furnizarea de locuri de muncă de calitate la toate nivelurile de calificare
  • Economii financiare și responsabilizarea consumatorilor prin repararea bunurilor.
AFACERI

Economia circulară reprezintă o oportunitate semnificativă de inovare și diferențiere pentru întreprinderi. Printre beneficiile cheie ale industriei se numără:

  • Rezistența la volatilitatea prețurilor resurselor și la șocurile lanțului de aprovizionare.
  • Noi modele de venituri și oportunități de creare de valoare
  • Noi relații cu clienții și o fidelizare sporită a acestora
Strategii de economie circulară
  • Eco Design-pentru circularitate ,pentru modularitate și dezasamblare ușoară (actualizabilitate).
  • Proiectare pentru circularitate- Se referă la procesul prin care companiile încearcă să își reproiecteze produsele și modelele de afaceri asociate pentru a permite păstrarea valorii încorporate. Proiectarea pentru circularitate este aliniată cu proiectarea ecologică și urmărește să anticipeze și să reducă la minimum impactul negativ asupra mediului asociat cu fabricarea, utilizarea și eliminarea produselor. Proiectarea pentru circularitate acordă prioritate principiilor și strategiilor de proiectare care permit materialelor, componentelor și produselor să aibă mai multe utilizări în economia noastră.
Schimbarea proprietății pentru produs ca serviciu și consumatorul devine utilizator
Sisteme produs-serviciu-sistem (SPS)

Un sistem produs-serviciu (SPS) descrie transformarea unei oferte tradiționale de produse într-un model produs-serviciu în care proprietatea asupra unui produs este păstrată de către producător sau distribuitor. În PSS, utilizatorii finali au acces la produse prin intermediul unor modele de plată la utilizare, închiriere pe termen scurt sau leasing pe termen lung. Un element central al PSS de succes este reprezentat de produsele care sunt proiectate pentru: longevitate și compatibilitate cu trecutul și cu viitorul, care utilizează întreținerea predictivă și care dispun de o rețea de servicii care asigură o performanță de înaltă calitate.

Produse de reutilizare pentru durabilitate în ceea ce privește materialele reutilizabile
Reutilizare și utilizare partajată

Reutilizarea se referă la momentul în care un produs sau o componentă este utilizată din nou în același scop. Utilizarea partajată se referă la consumul colaborativ (de exemplu, Peer-to-Peer sau B2C) sau la partajarea activelor (B2B). Apar noi modele de afaceri B2B care facilitează partajarea supracapacității de echipamente de afaceri și chiar a competențelor și cunoștințelor subutilizate ale personalului. Reutilizarea și utilizarea partajată sunt pietre de temelie ale economiei circulare, deoarece sporesc utilizarea produselor pe parcursul mai multor cicluri de utilizare.

Recondiționarea telefoanelor IT- păstrează valoarea economică și reduce emisiile de CO2
Reparații și recondiționare

Reparația se referă la procesul prin care se remediază defecțiunile aparente și disfuncționalitățile produsului. Recondiționarea merge un pas mai departe și presupune activități de recondiționare și igienizare a unui produs, astfel încât acesta să fie apt să își îndeplinească funcția inițială. Prin recondiționare se obține un produs care este în stare bună, dar care nu este direct comparabil cu un produs nou sau recondiționat. Deși sunt strategii importante de prelungire a duratei de viață a resurselor, nici repararea, nici recondiționarea nu garantează că produsul va funcționa ca nou.

Logistica inversă- pentru a permite recuperarea produselor, reutilizarea, reciclarea și preluarea produselor
Sisteme de preluare (take-back) și logistică inversă

Schemele de preluare (take-back) sunt programe implementate de companii pentru a recupera produse sau ambalaje de la utilizatorii finali, astfel încât acestea să poată fi reparate, reutilizate, recondiționate sau reciclate pentru a recupera valoarea încorporată în materiile prime. Sistemele de preluare sunt susținute de ceea ce se numește logistică inversă. Logistica inversă se referă la momentul în care bunurile se deplasează de la utilizatorii finali înapoi la comerciantul cu amănuntul/distribuitor, la producătorul original sau la o organizație terță de reparare, reutilizare sau reciclare.

Simbioza industrială pentru optimizarea subproduselor din deșeuri și recuperarea valorii
Simbioză industrială

Simbioza industrială (SI) se referă la o colaborare între două sau mai multe companii apropiate din punct de vedere geografic, prin care reziduurile sau subprodusele unei industrii sau ale unui proces industrial devin materii prime pentru un alt proces în cadrul unui loc de producție (producție în circuit închis) sau al unei industrii. Simbioza industrială include: captarea, recuperarea și reutilizarea deșeurilor (materiale, apă sau energie) și dezvoltarea piețelor de materii prime secundare și a rețelelor logistice pentru a facilita schimbul de subproduse sau dezvoltarea de co-produse.

Reciclarea ambalajelor și dezasamblarea pentru recuperarea valorii
Reciclare

Reciclarea reprezintă colectarea și prelucrarea materialelor aruncate și transformarea lor în materii prime secundare. Există trei tipuri de reciclare – mecanică, termodinamică sau recuperare de energie. Cea mecanică se referă la situația în care reziduurile sunt transformate mecanic fără a le modifica structura chimică. Termodinamic (chimic) presupune descompunerea materialelor în componentele lor moleculare pentru a crea materii prime pentru noi produse. Recuperarea energiei prin ardere – o ultimă soluție – este atunci când deșeurile sunt transformate în căldură, electricitate sau combustibil utilizabil.

Facilitatori ai economiei circulare

Economia circulară apare în contextul evoluției tehnologiei, normelor sociale și inovării politice.

Colaborarea intersectorială

Colaborările intersectoriale între mai multe părți interesate sunt esențiale pentru reconfigurarea economiei noastre globale – care în prezent este circulară în proporție de numai 9% (Circular Economy, 2019). Colaborările care se concentrează pe experimentare, pe schimbul de cunoștințe și pe consolidarea capacităților sunt esențiale pentru a crea scara de schimbare a sistemelor necesară pentru a trece de la o economie liniară la o economie circulară. Formele noi de colaborări cu mai multe părți interesate sunt esențiale, deoarece demonstrează și exemplifică valoarea circularității și contribuie la transformarea sectoarelor industriale prin integrarea gândirii circulare.

Cultură și inovație socială

Prevalența platformelor online din ultimul deceniu, împreună cu consecințele prăbușirii financiare mondiale din 2008, este creditată cu apariția unei culturi mai participative. Inovațiile sociale, cum ar fi consumul colaborativ și sistemele de servicii pentru produse (SSP), care acordă prioritate accesului în detrimentul proprietății, au devenit mai frecvente. Avansând până în 2019, când țări și orașe din întreaga lume, au declarat o urgență climatică, recunoscând urgența de a intensifica acțiunile în următorul deceniu pentru a rămâne sub 1,5°C. Creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor și evoluția valorilor și normelor societale în ceea ce privește propunerile de valoare acceptabile reprezintă un factor-cheie pentru extinderea circularității.

Industrie 4.0/ Digitalizare

Circularitatea este facilitată de tehnologiile și strategiile digitale, denumite colectiv „a patra revoluție industrială” sau „industria 4.0”. Strategiile de digitalizare includ, printre altele, internetul obiectelor, blockchain, robotica și automatizarea avansată, inteligența artificială, teledetecția și imprimarea 3D. Digitalizarea este un factor-cheie al economiei circulare, datorită importanței pe care o joacă informația în menținerea materialelor, componentelor și produselor în uz în economie. De la procese circulare bazate pe date în unitățile de producție, la informații în timp real privind utilizarea resurselor de-a lungul ciclurilor de viață ale produselor și lanțurilor valorice, la specificațiile materialelor conținute în pașapoartele digitale ale materialelor și la logistica inversă optimizată.

Modele financiare inovatoare

Banca Europeană de Investiții (BEI) s-a angajat să ofere finanțare, pe baza principiului împărțirii riscurilor, pentru inițiativele de circularitate cu profiluri de risc mai ridicate. O inițiativă-cheie a BEI include Inițiativa Comună privind Economia Circulară (ICEC) – un parteneriat între BEI și unele dintre cele mai mari instituții bancare din UE pentru a investi peste 10 miliarde de euro în circularitate până în 2023. Alte exemple de modele financiare inovatoare dedicate circularității includ facilitatea de credit de 5 miliarde de euro pentru economia circulară a băncii italiene Intesa Sanpaolo și noul fond tematic de 20 de milioane de dolari al BlackRock, Fondul de Economie Circulară BGF.

Infrastructură

Trecerea de la un model de tip ” a lua – a face – deșeuri ” la unul în care materialele, componentele și produsele sunt păstrate în folosință în economie va necesita noi forme de infrastructură. În acest caz, infrastructura se referă la orice, de la platforme online care permit consumul colaborativ, la rețele de logistică inversă pentru a facilita preluarea produselor în vederea recondiționării, la piețe digitale în timp real pentru deșeurile de producție care să permită diverse forme de simbioză industrială, la extinderea investițiilor în infrastructura regională/națională de procesare și reciclare a deșeurilor pentru a recupera valoarea deșeurilor industriale care nu este captată din cauza unor economii de scară insuficiente.

Cadre politice și de reglementare

Până în prezent, politica europeană a fost un factor-cheie care a facilitat tranziția către economia circulară.  Circularitatea este o piatră de temelie a Green Deal al UE, ceea ce semnalează faptul că adoptarea circularității este esențială pentru o afacere pregătită pentru viitor. Stimulentele fiscale, de exemplu, scutirile de impozite sau reducerea TVA-ului la reparații pot crea condiții de concurență echitabile, combinate cu măsuri politice voluntare mai ample, cum ar fi achizițiile publice ecologice, încurajează o adoptare mai largă a strategiilor circulare.

Sectorul agroalimentar

Punerea în aplicare a circularității la scară largă reprezintă o oportunitate semnificativă de a reduce emisiile sectoarelor și utilizarea resurselor prin, de exemplu: optimizarea proceselor, producția în circuit închis și valorificarea prin cascadă și dezvoltarea de subproduse și co-produse pe bază de bioproduse pentru piețele de materii prime secundare.

Produse farmaceutice

Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EPFIA) recunoaște importanța economiei circulare pentru reducerea amprentei de carbon a acestui sector foarte reglementat. Printre oportunitățile circulare cheie pentru acest sector se numără trecerea la biomateriale regenerabile și eliminarea treptată a deșeurilor prin implicarea noilor tehnologii, cum ar fi automatizarea și imprimarea 3D.

Construcții și clădiri

Sectorul construcțiilor generează aproximativ 9 % din produsul intern brut al UE și oferă 18 milioane de locuri de muncă directe în Europa (CECE, 2019). Cu toate acestea, la nivel global, sectorul este responsabil pentru aproximativ 39 % din totalul emisiilor de carbon, iar în prezent, în Europa, construcțiile și demolările reprezintă o treime din totalul deșeurilor, din care doar 50 % sunt reciclate. Una dintre oportunitățile cheie ale economiei circulare pentru construcții și mediul construit este proiectarea clădirilor ca bănci de materiale, astfel încât materialele încorporate să poată fi recuperate și reutilizate la sfârșitul primei lor vieți de utilizare. În plus, există oportunități de îmbunătățire a logisticii deșeurilor, precum și de dezvoltare de noi tehnici de reciclare pentru a îmbunătăți recuperarea și reutilizarea deșeurilor din construcții și demolări.

Ambalaje

În 2017, deșeurile de ambalaje din Europa au atins un nivel record de 173 kg pe cap de locuitor (CEAP, 2020). Ambalajul se referă la recipientul în care este plasat un produs pentru a proteja integritatea acestuia, pentru a permite o logistică optimă și pentru a afișa un mesaj de marketing. Materialele de ambalare pot include plastic, hârtie, lemn, metale și diverse combinații ale acestora, precum și alte materiale. Principalele oportunități circulare pentru sectorul ambalajelor sunt: reducerea (supra)ambalării prin proiectarea pentru greutate redusă, reutilizare și reciclabilitate; reducerea complexității materialelor de ambalare – inclusiv a numărului de materiale și polimeri utilizați și dezvoltarea de ambalaje reutilizabile sau de sisteme de ambalare reîncărcabile care sunt, în mod eficient, sisteme de livrare cu zero deșeuri.

Electronică / TIC

Echipamentele electrice și electronice reprezintă unul dintre fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere în Europa și, în prezent, crește cu 2 % pe an, cu mai puțin de 40 % din deșeurile electronice reciclate (CEAP, 2020). Pentru a aborda această problemă, Comisia Europeană și-a semnalat intenția de a lansa o „Inițiativă circulară privind electronica”. Printre oportunitățile cheie de circularitate pentru acest sector se numără proiectarea pentru longevitate – încurajarea mai multor durate de viață de utilizare și proiectarea pentru dezasamblare pentru a se asigura că materialele din pământ rar sunt ușor de recuperat.

Materiale din plastic

Plasticul este un material omniprezent, ușor de modelat, reutilizabil și reciclabil. Prin urmare, industria materialelor plastice are un rol major în dezvoltarea unei economii circulare. Cu toate acestea, întrucât consumul de plastic se va dubla în următorii 20 de ani, iar poluarea cu plastic reprezintă o preocupare la nivel mondial, Comisia Europeană a elaborat Strategia UE pentru materialele plastice în economia circulară și noua directivă privind produsele din plastic de unică folosință pentru a se asigura că efectele poluante ale deșeurilor de plastic sunt reduse la minimum. Printre oportunitățile cheie pentru sectorul plasticului se numără – renunțarea la materialele plastice de unică folosință, explorarea înlocuitorilor de plastic biobază și eliminarea polimerilor complecși, greu de reciclat.

Mobilă

În întreaga Europă, se estimează că 10,5 milioane de tone de mobilier sunt aruncate la gunoi de către întreprinderi și consumatori (EEB, 2017). Printre oportunitățile cheie pentru acest sector se numără proiectarea pentru recondiționare sau recondiționare; producția în circuit închis, înlocuirea materialelor și dezvoltarea modelelor de afaceri de mobilier ca serviciu.

Textile și îmbrăcăminte

În medie, europenii consumă 26 kg de textile pe persoană pe an (AEM, 2017). Printre oportunitățile cheie de circularitate se numără extinderea reproiectării și reconversiei textilelor în noi articole de îmbrăcăminte, accesorii și articole pentru casă, precum și explorarea potențialului de relocalizare a producției textile prin transformarea deșeurilor textile într-o materie primă secundară.

 

0

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *